Futures

Futures sunt printre cele mai obișnuite derivate și joacă un rol esențial pe piețele financiare. Acestea ajută la menționarea așteptărilor legate de prețuri pentru produse variate precum mărfurile, acțiunile și ratele dobânzilor. De asemenea, acestea pot fi utilizate la procurarea de materii prime și pentru protecția împotriva volatilității pieței.

Spre deosebire de piețele la vedere, unde prețul plătit pentru un produs este prețul curent pentru livrare imediată, un contract futures este un acord pentru a cumpăra un produs la o dată ulterioară și la un preț deja specificat. 

Multe companii care se bazează în mare măsură pe combustibil și materiale, cum ar fi metale care sunt vândute pe piețele de mărfuri (și, prin urmare, supuse la oscilații speculative ale prețurilor), cumpără contracte futures pentru a ajuta la reducerea volatilității, deoarece prețul pentru livrare peste 12 luni poate fi mai ieftin decât prețul la vedere curent.

Dar și alte active nefizice pot fi tranzacționate ca futures. Printre cele mai populare sunt contractele futures pe indicele bursier și contractele futures pe rata dobânzii, care sunt utilizate în general de managerii de portofoliu ca strategie de protejare împotriva riscurilor.

Să spunem că sunteți responsabil cu achizițiile la Alfa Aluminiu, un fabricant de produse din aluminiu turnat. Cumpărați majoritatea metalului de pe piața la vedere, dar din cauza factorilor sezonieri există multe comenzi pentru produsele companiei dvs. în a doua jumătate a anului. 

Acum cumpărați la 1.700 $ tona pe piața la vedere, dar piața futures indică faptul că ați putea cumpăra la 1.600 $ tona peste cinci luni. Atât timp cât prețul la vedere rămâne peste 1.600 $ peste cinci luni, ați economisit banii companiei.

Cine câștigă?

Dumneavoastră, dacă reușiți ce v-ați propus. Dacă, peste cinci luni, când contractul futures expiră, prețul la vedere este în continuare de 1.700 $ tona, emitentul contractului vă datorează 100 $ pe tonă. Pericolul este întotdeauna să ajungi de partea greșită a pariului. Dacă, peste cinci luni, prețul la vedere a scăzut la 1.500 $ pe tonă, îi datorați emitentului contractului 100 $ pe tonă.