Ce este corelaţia?

O corelaţie este o expresie a puterii relaţiei dintre două variabile. De exemplu, ar putea exista o corelaţie puternică între vremea fierbinte şi însorită şi numărul de îngheţate vândute. Dacă două variabile fluctuează în aceeaşi direcţie, aceasta este o corelaţie pozitivă. Alternativ, dacă fluctuează în direcţii opuse, aceasta este o corelaţie negativă. Dacă este zero, atunci nu există o relaţie între acestea.

De unde ai aflat despre corelaţii?

Corelaţiile sunt urmărite de mulţi analişti şi manageri de portofolii, pentru că înţelegerea corelaţiilor reprezintă o parte din gestionarea riscului. Acestea sunt utilizate frecvent şi în psihologie pentru a ajuta la identificarea tiparelor comportamentale.

Ce trebuie să ştii despre corelaţii...

Putând identifica corelaţiile, poţi cântări şi reduce la minimum riscurile.

În termeni simpli, înţelegerea corelaţiilor îţi oferă o perspectivă în crearea unui portofoliu, iar, dacă se întâmplă ceva cu economia, valoarea investiţiilor tale nu vor fi afectate deloc în acelaşi fel în acelaşi timp. Dacă, de exemplu, un eveniment are un impact negativ asupra modului în care investitorii gândesc despre deţinerea acţiunilor, valoarea acţiunilor la companii mari şi mici deopotrivă poate scădea, dar poate nu în aceeaşi proporţie deoarece investitorii pot considera companiile mai mari ca fiind mai capabile de a se confrunta cu această problemă. Aşadar modificarea valorii va arăta o corelaţie puternică, dar nu perfectă. Iar acest sentiment despre valoarea acţiunilor poate nu afectează mărfurile deloc pentru că oamenii încă trebuie să mănânce, de exemplu, astfel că preţul grâului poate rămâne neafectat de ceea ce s-a întâmplat cu acţiunile.

Anumite acţiuni pot fluctua în corelaţie. Dacă preţul petrolului creşte, valoarea companiilor petroliere poate creşte de asemenea, dar titlurile de capital ale companiilor de transport vor scădea, din cauza costurilor suplimentare cu carburantul care consumă profiturile. Aşadar unii investitori utilizează corelaţiile pentru a anticipa direcţiile viitoare ale preţurilor de piaţă.

Trebuie să reţii şi faptul că o corelaţie nu înseamnă o relaţie de cauzalitate. Doar pentru că două lucruri reacţionează la fel sau într-un mod similar la un anumit set de circumstanţe, acest lucru nu înseamnă că unul cauzează ceea ce se produce cu celălalt. De exemplu, există o corelaţie puternică în secolul al XX-lea între numărul de radiouri cumpărate şi numărul de oameni din aziluri, dar faptul că ai cumpărat un radio nu te va trimite la un azil şi nici faptul că te afli într-un azil nu te va face să cumperi un radio. Acestea sunt evenimente independente.